Sedentarismul, lipsa de miscare, lipsa eforului fizic

Sedentarismul este dusmanului omului modern

Publicitate

Viata omului modern indiferent de treapta pe care isi desfasoara activitatea sociala, se caracterizeaza prin lipsa de efort fizic. Mecanizarea si automatizarea, rationalizarea si electronica in ad­ministratie, computerele si agregatele automate in cerceta­re, mijloacele de transport, individuale sau in comun, ascensoarele in cladirile inalte, telefericele in statiunile de munte, barcile cu motor, masinile casnice (de spalat, de curatat, de aspirat etc.) — toate sunt construite cu un singur scop: inlocuirea efortului fizic cu lucrul efectuat de masina. De­sigur ca ar fi absurd sa negam progresul realizat si avan­tajele de care beneficiaza omenirea de pe urma revolutiei tehnico-stiintifice.

Conditiile de mediu civilizat in care muncim si tra­im au redus miscarea si efortul fizic, au marit confortul si ne-au facut viata mai comoda, mai frumoasa, indeosebi acolo unde altadata munca fizica era epuizanta, supra­omeneasca, doboratoare (in mine, in porturi, pe ogoare etc.), masinile au venit in ajutorul omului, usurandu-i con­siderabil munca.

sedentarismul

Sedentarismul

Ce este de facut insa cu exagerarile care tind sa eli­mine si cel mai mic efort fizic, absolut necesar menti­nerii vigorii, echilibrului fiziologic, sanatatii ? Astazi, aproape nimeni nu mai merge pe jos. Se circula cu au­tobuzul, cu troleibuzul, cu tramvaiul, cu automobilul sau cu motocicleta, chiar si cand distanta de strabatut este foarte mica ; se foloseste ascensorul la urcare si coborare pana si pentru un singur etaj.

Plimbarile pe jos aproape ca au disparut: televizorul, aparatul de radio, jocurile „de societate”, fotoliul comod, inghit din ce in ce mai mult plimbarile in aer liber si miscarea.

Sedentarismul, pastrarea timp indelungat a aceleiasi pozitii, saracia si uneori monotonia miscarilor din pro­cesul muncii automatizate sant un alt dusman periculos al organismului. Omul zilelor noastre si al modului nostru de trai este confruntat cu o vizibila discrepanta intre dezvoltarea sa mintala si cea fizica. Progresul spiritual al omului poate fi franat, plafonat, daca se pierde echi­librul normal dintre munca intelectuala si cea fizica, din­tre efortul mintal si miscare.

Publicitate

Organismul uman este astfel alcatuit si adaptat vietii, incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic impor­tant. Miscarile influenteaza nu numai respiratia si circu­latia, ci si activitatea nervoasa, producerea hormonilor, metabolismul. Activitatea musculara conditioneaza for­ta, rezistenta si insusirea organismului de a se adapta la mediu.

Muschii si celelalte componente ale aparatului loco­motor sant in acelasi timp si organe de simt musculo-articular.

Activitatea organelor interne se modifica corespun­zator cu felul miscarilor executate de om. Mergem linis­titi, apoi deodata incepem sa alergam. Aproape in ace­lasi timp respiram precipitat si inima incepe sa bata mai repede; daca ne reluam mersul linistit, activitatea res­piratorie si cea cardiaca se normalizeaza si ele treptat.

Sedentarismul, lipsa de miscare, a ajuns sa reprezin­te o caracteristica a vietii omului contemporan, a socie­tatii moderne puternic urbanizate si industrializate. Din „homo faber“ (prin om muncitor intelegandu-se om activ fizic), asa cum a fost atata vreme cat activitatea fizica era indispensabila in procesul muncii si in viata de toate zilele, omul modern s-a transformat in „homo sedentarius“. Trebuie sa fim insa atenti, sa nu platim prea scump, cu sanatatea noastra, binefacerile civilizatiei.

sedentarismul lipsa de miscare

Sedentarismul, lipsa de miscare

Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul de coordonare a activitatii. Primii pasi, dupa o astfel de imobilizare, sant nesiguri, tremuranzi. De exem­plu, un convalescent, la cel mai mic efort, ameteste, are palpitatii, oboseste si fata i se acopera de broboane de su­doare. Un altul, obligat sa stea mai mult timp la pat, sa zicem din cauza unui aparat gipsat, incepe sa prezinte atro­fii musculare, osoase si ale altor tesuturi.

Viata sedentara provoaca treptat si pe nesimtite aceleasi modificari func­tionale si organice, de data aceasta oamenilor sanatosi. In plus, predispune la obezitate, constipatie, staza venoasa si alte multe tulburari functionale cu consecinte organice. Frecventa aterosclerozei, a infarctului miocardic si a acci­dentului vascular cerebral este de doua ori mai mare la persoanele grase, sedentare, decat la cele suple care depun si o activitate fizica.

Publicitate

Loading...