Sarurile minerale sunt factori biocatalitici şi structurali (au rol plastic şi funcţional) şi împreună cu apa alcătuiesc constituenţii de bază ai organismului. In prezenţa lor au loc transformări fizice şi chimice ale proceselor vitale. Sarurile minerale se găsesc în proporţie de 6% din greutatea corpului omenesc (la un adult ce are 65—70 kg) sau 4,5% sub formă de cenuşă. Sarurile minerale pierdute zilnic sunt aproximativ de 25—30 g şi se elimină prin transpiraţie etc.

sarurile minerale

Saruri minerale – Foto: preventdisease.com

Zilnic, odată cu alimentele, sunt introduse circa 15 g saruri minerale, restul fiind aduse odată cu sarea de bucătărie. Din elementele cunoscute, circa 20 participă la alcătuirea organismului sau la desfăşurarea proceselor metabolice.
Sarurile minerale se găsesic în alimente, în diferite proporţii, sub formă de macroelemente (în cantităţi mari): calciu, fosfor, potasiu, sulf, sodiu, clor, magneziu, fier. In microelemente (în cantităţi mici): cupru, iod, zinc, mangan, cobalt, molibden, fluor, seleniu.

Principalele saruri minerale necesare organismului sunt: calciul, fosforul, magneziul, potasiul, clorul, sodiul, fierul, cuprul, cobaltul, iodul etc.

Sarurile minerale: calciu, fosfor, magneziu

Calciul este o substanţă indispensabilă organismului în formarea oaselor şi a dinţilor. Ajută la creştere, participă la reglarea contracţiilor musculare. Intervine în coagularea sangelui. Contribuie la cimentarea ţesuturilor celulare. Necesarul de calciu în organism pe zi este de aproximativ 0,8—1,3 g. Alimentele bogate in calciu sunt: laptele, produsele lactate, legumele verzi (în special pătrunjel, salaită, morcovi, mazăre etc.), fructele proaspete şi uscate (smochine, alune, migdale), apă de băut etc.

calciu in alimente lactate

Calciu in lapte, branza etc.

Fosforul intră în constituţia scheletului, a dinţilor, în compoziţia sangelui, în muşchi şi celuole nervoase (sub formă de fosfaţi de calciu). El este prezent în toate reacţiile vitale ale organismului.

Necesarul de fosfor pe zi este de aproximativ 1,3—2 g. Fosforul se găseşte în carne, organe, creier, peşte, gălbenuş, lapte, branzeturi, cereale şi derivatele lor, fructe oleaginoase, legume uscate etc. Fosforul ajută la fixarea calciului în organism în prezenţa vitaminei D.

Magneziul se găseşte în conţinutul plasmei. Ajută la metabolismul glucidelor şi al lipidelor. Impreună cu calciul şi fosforul completează condiţiile mediului în care se desfăşoară procesele vitale. Calciul, fosforul şi magneziul ajută la mineralizarea ţesutului osos şi intră în compoziţia celulelor.

Necesarul de magneziu în organism este de 0,3—0,4 g/zi. Magneziul se găseşte în alimente de origine animală şi vegetală: cacao, legume uscate, legume proaspete (cartofi), fructe uscate, carne, peşte, vin, cidru etc.

Potasiu, clor, fier

Potasiul este prezent în proporţii considerabile în lichidul intracelular. Ajută la sinteza protidelor şi a glucidelor în organism, participă la fenomenele chimice şi contracţiile musculare. Necesarul de potasiu este de 0,50 g/zi şi se găseşte în toate alimentele de origine animală şi vegetală (rosii).

Clorul şi sodiul sunt prezenţi în cantităţi importante în toate lichidele organismului. Se găsesc în plasma sanguină şi în protoplasma celulelor. Asigură conţinutul în apă extra şi intracelulară, uşurează primirea substanţelor nutritive în celule şi eliminarea resturilor metabolizate.

rosiile au potasiu

Rosii sanatoase

Potasiul, clorul şi sodiul ajută în mare măsură la realizarea presiunii osmotice şi a echilibrului acido-bazic în mediul intern. Pe langa acestea, clorul este indispensabil în formarea acidului clorhidric din sucul gastric.

Uşurează transportul CO2 şi O2, stimulează secreţia salivară şi buna funcţionare a sistemului nervos. Necesarul de clor şi sodiu este de aproximativ 4—6 g/zi şi se procură prin alimentaţia zilnică.

Fierul este indispensabil sintezei hemoglobinei. Este pigmentul colorat al globulelor roşii din sange şi ajută la transportul oxigenului de la plămani la celule.

Cantitatea de fier aflată în organism este între 3—5 g. Pierderile sunt foarte mici. Necesarul de fier este de aproximativ de 12—20 mg/zi. Alimentele bogate în fier sunt: carnea, ficatul, gălbenuşul de ou, cerealele, legumele cu frunze verzii, cartofii, fructele proaspete, fructele uscate etc.

Cupru, cobalt, iod

Cuprul se găseşte în toate ţesuturile, în special în ficat, rinichi, măduvă, inimă, creier, muşchi şi în plasmă. Cuprul intră în componenţa unor enzime, intervine în metabolismul unor pigmenţi şi în reacţia de apărare antiinfecţioasă. Necesarul de cupru cu aproximaţie este de 3—5 mg/zi.

Cobaltul se găseşte în cantitate foarte mică în organism (2 mg din. greutatea totală a corpului), dar rolul lui este la fel de important ca şi al fierului şi al cuprului.

nucile verzi bogate in iod

Nuci verzi bogate in iod

Iodul intră în constituţia hormonului glandei tiroide ; lipsa acestuia duce la tulburări în echilibrul şi în dezvoltarea armonioasă a organismului. Iodul este adus în organism prin apa de băut şi alimente. Conţinutul alimentelor în iod depinde de conţinutul în iod al solului şi. de sezon. Alimentele bogate în iod: nucile verzi, peştii marini, uleiul din ficat de morun, legumele verzi, fructele proaspete, produsele lactate.

Zincul, manganul şi molibdenul participă la activitatea unor enzime, deci au rol catalitic. Cantităţile care se găsesc în corpul omenesc, sunt mici, de exemplu : zinc 2 g, mangan 200 mg şi urme de molibden.

Sarurile minerale in alimentatie

Menţinerea sarurilor minerale se face prin cunoaşterea şi aplicarea unor procedee care să le reţină în cantitate cat mai mare în alimentele în care se găsesc, astfel:

  • curăţirea raţională a legumelor (raderea, curăţirea în strat cat mai subţire) şi consumarea fructelor cu coajă ;
  • spălarea şi fierberea cat mai repede într-un lichid fierbinte sau în abur în vase speciale ;
  • fierberea în coajă a unor legume şi fructe (cartofi, castane etc.) şi scurgerea lor imediat după fierbere (să nu se lase în apa în care au fiert);
  • adăugarea de pătrunjel tocat la preparatele culinare în momentul, servirii;
  • întrebuinţarea apei în care au fiert alimentele este indicată, deoarece în ea au trecut din alimente o serie de substanţe nutritive. Sarurile minerale, vitaminele, glucidele se gasesc in apa în care au fiert legumele. Apa de la fiert se întrebuinţează la sosuri, prepararea pilafului (mai ales din carne şi peşte), la supe, supe creme.
  • fierberea în abur are la bază izolarea contactului dintre apă şi aliment. Alimentul primeşte temperatura de fierbere de la vaporii formaţi. Aceeaşi situaţie are loc prin fierberea înăbuşită a legumelor proaspete, cartofi, ciuperci. Prin aceste procedee se evită pierderi de saruri minerale, vitamine, glucide etc.
https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2017/01/saruri_minerale-1.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2017/01/saruri_minerale-1-150x150.jpguvSanatateStiintasanatate,sarurile minerale
Sarurile minerale sunt factori biocatalitici şi structurali (au rol plastic şi funcţional) şi împreună cu apa alcătuiesc constituenţii de bază ai organismului. In prezenţa lor au loc transformări fizice şi chimice ale proceselor vitale. Sarurile minerale se găsesc în proporţie de 6% din greutatea corpului omenesc (la un adult...