Secretele longevitatii

Daca asa stau lucrurile, este firesc sa ne intrebam de ce nu reusesc oamenii aceasta performanta? De ce se cu­cereste cu atata greutate fiecare nou an, adaugat la durata vietii medii? Care sunt tainele vietii sanatoase, ale longe­vitatii ?    De ce nu suntem cu totii longevivi? Iata  o intrebare la care raspunsul nu este  prea usor de formulat. Asa  cum stim, conditiile de viata ale oamenilor difera de la un continent la altul, de la o zona la alta, de la o tara la alta.

Unele popoare traiesc înca în conditiile subdezvoltarii, lipsurile, viata grea, munca istovitoare si alimentatia ca- rentata constituind cauze care le reduc speranta de viata.

Pentru popoarele din tarile industrializate, cauzele sunt altele, si anume : supraconsumul, suprasolicitarea, stress-ul permanent, ritmul infernal al vietii din marile asezari urbane, metropolitane.

Din cele spuse pana acum, s-ar parea ca omul „schioapata“ mereu în urma conditiilor de mediu fizic si social, dependent de gradul de dezvoltare a societatii si ca, para­doxal, el nu poate valorifica in folosul propriei sanatati resursele societatii moderne, deoarece, paralel cu marile progrese menite sa-i usureze viata, aceeasi societate gene­reaza o seama de neajunsuri care-i primejduiesc sanatatea.

Daca vom lua in discutie cele doua extreme — tarile subdezvoltate si tarile dezvoltate, vom observa ca popu­latia acestor tari este confruntata cu probleme de viata diametral opuse dar cu consecinte relativ asemanatoare daca avem in vedere efectul lor, si anume alterarea sanatatii.

secretele longevitatii

Longevivi

Dar si in tarile in curs de dezvoltare asistam la feno­mene de natura sa afecteze sanatatea publica, deoarece viata moderna înseamna nu numai confort material si un nivel socio-cultural ridicat, ci si o seama de factori de risc, care favorizeaza numeroase îmbolnaviri cronice (de lunga durata), îndeosebi ale aparatului cardiovascular, digestiv, respirator, ale sistemului nervos.

Ce este de facut in aceasta situatie? Se poate trage oare concluzia, paradoxala, ca odata cu progresul socie­tatii suntem nevoiti sa renuntam la ideea longevitatii? Nicidecum. Iscoditoarea minte a omului modern a gasit solutii si pentru aceste noi încercari cu care-l confrunta natura transformata de el.

Despre organismul uman se spune — si viata a demon­strat acest adevar — ca beneficiaza de o mare plasticitate, de o deosebita forta de adaptare la diferitele conditii concrete ale mediului fizic si social în necontenita trans­formare. Adaptarea, supranumita pe buna dreptate „a doua inteligenta a spetei umane”, a permis omului de-a lungul intregii sale existente, ii permite si îi va permite in viitor sa domine si sa foloseasca in slujba propriilor sale interese factorii mediului fizic extern, in mare parte ostili. Sa dirijeze, sa stapaneasca energiile eliberate de acest mediu natural ca produse ale mintii sale, sa elimine si sa evite deci orice influenta nociva, orice agresiune pe care aceste energii le-ar exercita asupra organismului sau.

Este lesne de înteles, prin urmare, motivul pentru care ne socotim îndreptatiti sa afirmam fara ocol ca, in condi­tiile civilizatiei contemporane, în contextul proceselor in­noitoare din tara noastra — de industrializare, mecanizare, automatizare, chimizare, urbanizare — de modernizare ge­nerala, cu tot noianul de influente asupra vietii materiale si spirituale, beneficiile sunt incomparabil mai mari decat neajunsurile. Ca omul zilelor noastre va putea valorifica din plin roadele acestei modernizari în folosul sanatatii si vietii sale, daca va sti ca, printr-un comportament igi­enic adecvat sa preantampine efectele negative ale neajun­surilor amintite.

Aceasta înseamna ca, in ciuda factorilor de risc gene­rati de conditiile societatii avansate, moderne, omul con­temporan poate folosi binefacerile acestei societati pentru a cuceri cat mai multi si mai buni ani de viata.

De data aceasta, raspunsul la întrebarea despre tainele longevitatii ni se pare mult mai usor de formulat: sta în puterea noastra — a tuturor—, sa traim ceea ce se nu­meste in mod curent, o viata rationala, care sa-i permita fiecaruia dintre noi adaptarea ideala la conditiile mereu schimbatoare ale mediului, fara ca acestea sa ne zdrun­cine sanatatea si sa ne impiedice ca sa fim longevivi.

Acest mare adevar dainuieste de milenii, de pe vremea medicinii antice. Medicii greci si romani îndemnau lumea sa duca o viata care sa nu violenteze „cerintele naturii”. Respectand acest principiu, fiecare contribuie la mentine­rea propriei sanatati. Astfel, Democrit remarca pe buna dreptate ca „Oamenii implora in rugaciunile lor sanatatea de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii ei în propriile lor maini”

Scoala medicala din Kos acorda atentie regimului die­tetic, folosirii factorilor naturali — apa, aer, soare —, „igi­enei mintale si psihice”, culturii fizice, pentru prevenirea îmbolnavirilor si marirea vigorii, capacitatii de munca si longevitatii.

„Parintele medicinii”— Hipocrate — si scoala sa, sanc­tuarele medicale din Epidaur, Kos, Cnidos, Rhodos, Pergam practicau, ca la scoala Asclepiazilor din Roma antica, o medicina eliberata de conceptiile religioase, o medicina care punea pe primul plan regulile igienice de viata, cul­tura fizica, igiena personala si comunitara.

Conceptia medicinii hipocratice, aceea de a antrena populatia la apararea propriei sanatati prin marirea rezistentei organismului cu ajutorul culturii fizice, prin calirea generala corporala si psihica, prin pastrarea vigorii si sanatatii îsi pastreaza valabilitatea si astazi, în conditiile vietii moderne. Adap­tarea la multitudinea si complexitatea factorilor de mediu nu se poate realiza decat prin respectarea unui regim igienic de munca si odihna, prin alimentatie rationala, cultura fizica si sport, adica printr-un mod de viata cum­patat, printr-un trai sanatos, echilibrat, rational.

în aceasta consta de fapt, conceptia profilactica a me­dicinii moderne, a „medicinii sanatatii” sau a „medicinii omului sanatos”; ele sunt, in fond, „tainele” longevitatii, ale vietii tinere, active pana la varsta cifrelor mari, ale asa-numitei batraneti „verzi” sau batraneti fara batranete, „taine” pe care respectandu-le, multi dintre noi putem fi longevivi.

In concluzie, factorii de risc ai vietii moderne, cu care este tot mai des confruntat omul contemporan, se împart în doua mari categorii : factori din mediul fizic sau profesional si factori comportamentali. Ei se concre­tizeaza în : suprasolicitare, tensiune nervoasa, sedentarism, alimentatie nerationala, abuz de alcool, tutun, cafea, me­dicamente. A-i lasa sa se manifeste neangradit înseamna a incuraja un regim nerational de viata totdeauna avand ca efect — mai devreme sau mai tarziu, în raport cu constitutia ereditara, mostenita a individului — infrangerea rezistentei organismului si imbolnavirea.

De obicei actiunea nestingherita a factorilor de risc asupra omului contemporan constituie cauza principala a aterosclerozei — boala cronica a arterelor.

Ateroscleroza evolueaza lent, fara semne evidente; netratata, devine manifesta între 40 si 65 de ani, sub forma unor complicatii — consecinta a intreruperii oxigenam si hranirii miocardului (muschiul inimii), creierului sau membrelor inferioare; apar astfel infarctul de miocard, ramolismentul cerebral sau gangrena localizata la unul sau ambele membre inferioare.

Mai grava este actiunea acestor factori asupra siste­mului nervos (îmbolnaviri nervoase si psihice), dar si asu­pra tubului digestiv (imbolnaviri ale tubului digestiv, fi­catului), asupra rinichiului, glandelor endocrine (tulburari metabolice), aparatului respirator (tulburari pulmonare cro­nice).

Din fericire insa, factorii de risc nu-si pot exercita nestingheriti influenta nociva. Cunoscandu-le natura si efec­tele daunatoare, omul modern s-a straduit sa le combata, sa le contracareze sau cel putin sa le atenueze.

Toate acestea constituie stiinta si practica organizarii re­gimului rational de viata — arta de a trai sanatos.

Asadar, sa urmarim în continuare cateva date despre principalii factori de risc, sa ne reamintim efectele lor asupra organismului uman si sa zabovim ceva mai mult asupra regimului de viata, a modului de trai prin care omul poate micsora pericolul expunerii la influenta lor atat de dau­natoare.

https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/longevivi-longevitate-1-1.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/longevivi-longevitate-1-1-150x150.jpguvSanatatelongevitate
Secretele longevitatii Daca asa stau lucrurile, este firesc sa ne intrebam de ce nu reusesc oamenii aceasta performanta? De ce se cu­cereste cu atata greutate fiecare nou an, adaugat la durata vietii medii? Care sunt tainele vietii sanatoase, ale longe­vitatii ?    De ce nu suntem cu totii longevivi? Iata  o intrebare...